Definiții pentru planarăți

PLANÁ1, planez, vb. I. Intranz. 1. (Despre păsări) A pluti sau a se menține în aer cu aripile întinse, aproape nemișcate. ♦ (Despre planoare) A pluti în aer pe o traiectorie care face un unghi mic cu orizontala; (despre avioane) a coborî (cu motorul oprit sau cu viteza redusă) pe o traiectorie cu pantă mică. 2. A întrece prin înălțime lucrurile sau ființele înconjurătoare; a domina. ♦ Fig. A domina prin importanță, prin superioritate etc. ♦ Fig. A amenința să se întâmple, a pluti asupra; a fi iminent. – Din fr. planer.

PLANÁ2, planez, vb. I. Tranz. A prelucra suprafața unui obiect prin așchiere sau prin deformare plastică pentru a o face netedă, plană. – Din fr. planer.

A PLAN//Á1 pers. 3 ~eáză intranz. 1) (despre păsări) A zbura cu aripile întinse, fără a bate din ele. 2) (despre avioane sau planoare) A pluti prin aer, fără a folosi motorul. 3) fig. (despre evenimente, acţiuni etc.) A fi gata să se producă. /<fr. planer

A PLAN//Á2 ~éz tranz. (obiecte) A face să aibă suprafaţă plană (prin aşchiere, nivelare etc.). /<fr. planer