Definiții pentru priință
Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru priință:
PRIÍNȚĂ, priințe, s. f. (Pop.) 1. Atitudine favorabilă; bunăvoință, simpatie, prietenie. ◊ Expr. A fi (cuiva) cu priință = a fi devotat, credincios (cuiva), a fi de partea cuiva. 2. Folos, ajutor, serviciu. ◊ Loc. adj. De (sau cu) priință = folositor. – Prii + suf. -ință.
PRIÍNŢ//Ă ~e f. rar 1) Venit material sau spiritual; câştig; folos; profit. 2) Atitudine priincioasă; bunăvoinţă. /a prii + suf. ~inţă
vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)PRIÍNŢ//Ă ~e f. rar 1) Venit material sau spiritual; câştig; folos; profit. 2) Atitudine priincioasă; bunăvoinţă. /a prii + suf. ~inţă
Cuvântul "priință" are 7 litere: I I N P R Ă Ț
Anagrame pentru priință:
Cuvinte (anagrame) formate adăugând o literă la priință:
Cuvinte mai scurte formate din literele cuvântului priință:
ii
pini
prinți
nării
rănii
răniți
iniță
niți
prii
răpii
părții
pățiri
răpiți
pății
țipi
ițiră
țării
iți
ții
in
ni
pin
prin
prinț
pință
nări
rină
răni
țină
țin
pir
ripă
răpi
părți
păi
păți
țipă
țip
ir
răi
țări
riț
ăi
iță
ți
păr
Vezi cuvinte care încep cu priință, cuvinte care se termină cu priință sau cuvinte care conțin priință