Definiții pentru pronunță
Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru pronunță:
PRONUNȚÁ, pronunț, vb. I. 1. Tranz. A emite, a rosti sunete, silabe, cuvinte, propoziții, fraze; a articula. ♦ A ține un discurs, o cuvântare etc. 2. Tranz. A da o hotărâre, o sentință judecătorească; a declara ceva în virtutea autorității cu care este învestit. 3. Refl. A-și spune părerea, a-și da avizul; a lua atitudine. – Din lat. pronuntiare, fr. prononcer.
A PRONUNŢÁ pronúnţ tranz. 1) (sunete, silabe, cuvinte etc.) A emite cu ajutorul organelor vorbirii; a rosti; a articula. 2) (sentinţe, hotărâri etc.) A declara potrivit prevederilor legii; a aduce la cunoştinţa publicului după dezbaterile legale. /<lat. pronuntiare, fr. prononcer
A SE PRONUNŢÁ mă pronúnţ intranz. A-şi spune părerea; a se rosti. /<lat. pronuntiare, fr. prononcer
vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)A PRONUNŢÁ pronúnţ tranz. 1) (sunete, silabe, cuvinte etc.) A emite cu ajutorul organelor vorbirii; a rosti; a articula. 2) (sentinţe, hotărâri etc.) A declara potrivit prevederilor legii; a aduce la cunoştinţa publicului după dezbaterile legale. /<lat. pronuntiare, fr. prononcer
A SE PRONUNŢÁ mă pronúnţ intranz. A-şi spune părerea; a se rosti. /<lat. pronuntiare, fr. prononcer
Cuvântul "pronunță" are 8 litere: N N O P R U Ă Ț
Nu au fost găsite anagrame pentru pronunțăCuvinte (anagrame) formate adăugând o literă la pronunță:
M - pronunțăm
Vezi cuvinte care încep cu pronunță, cuvinte care se termină cu pronunță sau cuvinte care conțin pronunță