Definiții pentru rari

RAR, -Ă, rari, -e, adj., s. f. I. Adj. 1. Care, într-un șir de lucruri sau de ființe de același fel, se află față de celelalte la o distanță mai mare decât cea obișnuită. 2. (Despre un întreg) Care are elementele componente mai depărtate unele de altele decât de obicei. Pânză rară. 3. (Adesea adverbial) Care se petrece, se efectuează sau se succedă la intervale mai depărtate sau într-un timp mai lung decât cel obișnuit; care se desfășoară într-un ritm lent. 4. (Adesea adverbial) Care este puțin numeros, care se găsește numai în puține locuri sau apare la intervale mai depărtate. ♦ Neobișnuit, excepțional. 5. Distins, ales, scump, prețios (prin faptul că nu se întâlnește prea des), superior (ca merit sau ca valoare). ◊ Piatră rară = piatră prețioasă. II. S. f. (Reg.) Un fel de mreajă de pescuit, cu o împletitură rară (I 2). – Lat. rarus.

RĂRÍ, răresc, vb. IV. 1. Refl. (Despre obiecte de același fel) A fi, a se afla, a deveni (mai) rar față de celălalt (în timp sau în spațiu). ♦ (Despre oameni) A deveni mai puțini la număr. 2. Refl. și tranz. A fi, a deveni sau a face să fie, să devină mai puțin des sau mai puțin compact. 3. Tranz. A încetini ritmul unor acțiuni. ◊ Expr. A (o) mai rări cu ceva = a face, a da, a oferi ceva la intervale mai mari decât de obicei, a încetini ritmul unei activități, a o lăsa mai domol. A (o) mai rări de (pe) undeva (sau cu cineva) = a se duce undeva sau la cineva (tot) mai rar. – Din rar.

RAR1 adv. 1) La intervale de timp mai mari decât cele obişnuite; rareori. Ne scrie rar. 2) La distanţă mai mare decât cea obişnuită sau cea practicată. A semăna rar porumbul. 3) Fără grabă. A păşi rar. A vorbi rar. /<lat. rarus

RAR2 ~ă (~i, ~e) 1) (despre elemente omogene) Care se află la intervale mai mari sau care sunt mai puţin numeroase decât în mod obisnuit. Pădure rară. ♢ Rară-neagră varietate de viţă de vie, având struguri cu boabe mari negre, distanţate una de alta. 2) Care este mai puţin dens, mai puţin compact. 3) Care este puţin răspândit, puţin frecvent. Frumuseţe rară. 4) rar Care este de mare valoare; preţios; scump. Piatră rară. Exemplar rar. /<lat. rarus

A RĂR//Í ~ésc tranz. A face să se rărească. ♢ A (o) mai ~ cu ceva a reduce periodici-tatea sau intensitatea unei acţiuni. A (o) mai ~ pe undeva (sau pe la cineva) a se duce mai rar pe undeva (sau pe la cineva). /Din rar

A SE RĂR//Í se ~éşte intranz. A deveni mai rar. Pânza s-a rărit. /Din rar