Definiții pentru recolta

RECOLTÁ, recoltez, vb. I. Tranz. 1. A strânge, a aduna, a culege recolta. ◊ Mașină de recoltat = mașină pentru recoltarea produselor agricole cultivate. ♦ Fig. A culege roadele, a se bucura de un lucru realizat. 2. (Med.) A lua sânge, spută, urină etc. de la oameni sau de la animale, pentru a le supune unor examene de laborator. – Din fr. récolter.

RECÓLTĂ, recolte, s. f. 1. Cantitate de cereale sau de alte roade adunate într-o anumită perioadă; rod. ♦ Fig. Rezultat al unei munci, rod (satisfăcător) al unei activități depuse. 2. Operație de strângere a roadelor produse de plantele agricole; recoltare, culegere; cules. ♦ Epoca, timpul recoltării. – Din fr. récolte.

A RECOLT//Á ~éz tranz. 1) (cereale, legume, fructe etc.) A strânge de pe terenurile cultivate. 2) (spută, suc gastric, urină etc.) A lua în cantităţi mici (pentru a face analize de laborator). /<fr. récolter

RECÓLT//Ă ~e f. 1) Cantitate de cereale sau de alte produse (fructe, legume etc.) adunate într-o anumită perioadă; roadă strânsă. A strânge ~a câmpului. 2) rar Operaţia de a recolta. Perioada ~ei. 3) fig. Rezultat (bun) al unei activităţi sau stări de lucru. [G.-D. recoltei] /<fr. récolte