Definiții pentru reformat

REFORMÁT, -Ă, reformați, -te, adj. 1. (Despre materiale, mașini, unelte etc.) Scos din uz, dat la reformă (3). 2. (Despre militari) Scos din evidența sau din serviciul armatei (ca inapt din punct de vedere fizic). 3. Care ține de cultul religios protestant. ♦ (Substantivat) Persoană de confesiune creștină protestantă; p. restr. calvin. – V. reforma. Cf. fr. réformé, lat. reformatus.

REFORMÁ, reformez, vb. I. 1. Tranz. A schimba (în bine); a înnoi, a primeni o stare de lucruri, o concepție etc.; a face o reformă (1). 2. Tranz. A scoate din uz o unealtă, o mașină etc.; a da la reformă (3) datorită degradării totale sau parțiale. 3. Tranz. A scoate o persoană din evidența sau din serviciul armatei (ca inapt din punct de vedere fizic). 4. Refl. (Înv.) A se forma din nou, a se reface. – Din fr. réformer, lat. reformare.

A REFORM//Á ~éz tranz. 1) A forma din nou. 2) (situaţii, stări de lucruri, concepţii etc.) A schimba în bine printr-o reformă. ~ orto-grafia. 3) (lucruri vechi, maşini deteriorate etc.) A scoate din folosinţă; a da la reformă. 4) înv. (persoane) A declara inapt pentru serviciul militar. /<fr. réformer, lat. reformare

REFORMÁ//T ~tă (~ţi, ~te) 1) v. A REFORMA. 2) Care este caracteristic pentru cultul religios protestant; care ţine de cultul religios protestant. 3) şi substantival (despre persoane) Care este de religie protestantă (calvină). /<lat. reformatus