Definiții pentru regentă
Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru regentă:
REGÉNT, -Ă, regenți, -te, s. m. și f. Persoană care guvernează provizoriu o monarhie, ținând locul monarhului în timpul unei regențe. – Din fr. regent, lat. régens, -ntis.
REGÉNTĂ, regente, adj. (Despre propoziții; adesea substantivat) Căreia îi este subordonată altă propoziție. – Din regent.
REGÉNȚĂ, regențe, s. f. 1. Guvernare provizorie, exercitată de una sau de mai multe persoane în timpul minoratului, absenței sau bolii unui monarh; perioadă cât durează această guvernare: persoanele (sau persoana) care guvernează în această perioadă. 2. Stil în arhitectura și în artele decorative franceze la începutul sec. XVIII, caracterizat prin suplețea, grația și delicatețea elementelor decorative. – Din fr. régence.
REGÉN//T1 ~tă (~ţi, ~te) 1) (despre persoane) Care ţine de regenţă; propriu re-genţei. 2): (Propoziţie) ~tă propoziţie de care depind una sau mai multe propoziţii subordonate. /<fr. régent, lat. regens, ~entis
REGÉN//T2 ~ţi m. Conducător provizoriu al unei monarhii (în timpul unei regenţe). /<fr. régent, lat. regens, ~entis
REGÉNŢ//Ă ~e f. 1) Guvernare provizorie a unei sau a mai multor persoane împuter-nicite (în timpul minoratului, absenţei sau bolii monarhului). 2) Perioadă cât durează această guvernare. 3) Persoană sau organ colegial care exercită prerogativele monarhu-lui. 4) (în Franţa, la începutul sec. XVIII) Stil în arhitectură şi în arta decorativă care se caracterizează prin graţie şi delicateţe. /<fr. régence
vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)REGÉNTĂ, regente, adj. (Despre propoziții; adesea substantivat) Căreia îi este subordonată altă propoziție. – Din regent.
REGÉNȚĂ, regențe, s. f. 1. Guvernare provizorie, exercitată de una sau de mai multe persoane în timpul minoratului, absenței sau bolii unui monarh; perioadă cât durează această guvernare: persoanele (sau persoana) care guvernează în această perioadă. 2. Stil în arhitectura și în artele decorative franceze la începutul sec. XVIII, caracterizat prin suplețea, grația și delicatețea elementelor decorative. – Din fr. régence.
REGÉN//T1 ~tă (~ţi, ~te) 1) (despre persoane) Care ţine de regenţă; propriu re-genţei. 2): (Propoziţie) ~tă propoziţie de care depind una sau mai multe propoziţii subordonate. /<fr. régent, lat. regens, ~entis
REGÉN//T2 ~ţi m. Conducător provizoriu al unei monarhii (în timpul unei regenţe). /<fr. régent, lat. regens, ~entis
REGÉNŢ//Ă ~e f. 1) Guvernare provizorie a unei sau a mai multor persoane împuter-nicite (în timpul minoratului, absenţei sau bolii monarhului). 2) Perioadă cât durează această guvernare. 3) Persoană sau organ colegial care exercită prerogativele monarhu-lui. 4) (în Franţa, la începutul sec. XVIII) Stil în arhitectură şi în arta decorativă care se caracterizează prin graţie şi delicateţe. /<fr. régence
Cuvântul "regentă" are 7 litere: E E G N R T Ă
Nu au fost găsite anagrame pentru regentăCuvinte (anagrame) formate adăugând o literă la regentă:
Cuvinte mai scurte formate din literele cuvântului regentă:
gene
nege
negre
reneg
regent
egrenă
generă
renegă
rege
egretă
răgete
gete
etern
renet
rente
teren
terne
trene
eternă
nete
etenă
ere
eter
gen
neg
gren
regn
genă
negă
erg
ger
răget
geră
greă
get
getă
ren
tern
tren
rentă
ternă
trenă
net
ten
netă
re
eră
te
Vezi cuvinte care încep cu regentă, cuvinte care se termină cu regentă sau cuvinte care conțin regentă