Definiții pentru remarca

REMÁRCĂ, remarce, s. f. Observație, constatare; notă, însemnare. – Din fr. remarque.

REMARCÁ, remárc, vb. I. Tranz. A observa; a băga de seamă; a releva. ♦ Refl. A se distinge, a se deosebi; a se evidenția. – Din fr. remarquer.

A REMARCÁ remárc tranz. 1) A distinge din restul elementelor de acelaşi fel; a scoate în evidenţă; a evidenţia, a reliefa; a releva; a vădi; a decela. 2) A aprecia printr-o remarcă. 3) A sesiza atrăgând atenţia; a observa. /<fr. remarquer

A SE REMARCÁ mă remárc intranz. (mai ales despre persoane sau despre manifestările lor) A se distinge prin anumite trăsături; a se evidenţia; a se afirma; a se impune; a decela; a se ilustra; a se distinge; a bria; a străluci. /<fr. remarquer

REMÁR//CĂ ~ce f. Observaţie cu caracter explicativ; enunţ care conţine un comentariu; notă. [G.-D. remarcei] / fr. remarque