Definiții pentru scociorăsc

SCOCIORÎ́, scociorăsc, vb. IV. (Pop. și fam.) 1. Intranz. A săpa în ceva făcând o gaură, o adâncitură; a râcâi. ♦ A scormoni, a răscoli. 2. Intranz. Fig. A căuta, a cerceta amănunțit (pentru a găsi ceva sau a scoate ceva de undeva); a scotoci, a cotrobăi. ◊ Refl. Se scociorăște în buzunare. ◊ Tranz. Ce tot scociorăști acolo? ♦ Tranz. A privi cu atenție; a scruta, a cerceta. 3. Tranz. Fig. A ațâța, a irita, a provoca pe cineva (amintindu-i lucruri neplăcute). [Var.: scociorí vb. IV] – Et. nec.

A SCOCIOR//Î́ ~ăsc 1. intranz. A răscoli peste tot, căutând cu râvnă; a cotrobăi; a scotoci; a scormoni. 2. tranz. 1) fig. (sentimente, amintiri etc.) A face să reînvie (producând durere sufletească); a răscoli; a scormoni. 2) A scobi pătrunzând în adânc; a scormoni. ~ cu cuţitul în trunchi. ♢ ~ cu privirea a scruta. /Orig. nec.