Definițiile din dicționarul explicativ pentru scot
Încep cu Se termină cu Conțin Anagrame Definiții
Caută cuvinte în funcție de literele lor
Găsește cuvinte care:

Definiții pentru scot

Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru scot:

SCOÁTE, scot, vb. III. Tranz. I. 1. A lua ceva (afară) dintr-o cantitate mai mare sau din locul unde se află. 2. A extrage dintr-un spațiu, dintr-un înveliș etc. pentru a elibera sau a utiliza. ◊ Expr. A scoate sabia (din teacă) = a începe vrajba, războiul. ♦ A elibera dintr-o strânsoare; a degaja. 3. A pune la vedere; a da la iveală, a înfățișa, a expune. ◊ Expr. A scoate la vânzare (sau la mezat, la licitație) = a pune în vânzare (sau la mezat, la licitație). A scoate la iveală (sau în vileag) = a face cunoscut; a dezvălui. 4. A(-și) da jos de pe sine sau de pe altcineva un obiect de îmbrăcăminte, de podoabă etc. ◊ Expr. Pe unde scot (sau scoți etc.) cămașa? = cum aș (sau ai etc.) putea să scap (ori să scapi etc.) din încurcătura sau necazul în care mă aflu (sau te afli etc.)? ♦ A elibera din ham sau din jug un animal de tracțiune. 5. A trage afară cu forța; a smulge, a extrage, a extirpa. I-a scos o măsea. ◊ Expr. A scoate (cuiva) sufletul = a necăji, a supăra foarte tare (pe cineva). A-și scoate sufletul = a se obosi prea mult, a pune (prea) mult suflet, a se extenua. A-i scoate (cuiva) ochii (pentru ceva) = a-i aduce (cuiva) mereu aminte de un serviciu sau de un bine pe care i l-ai făcut; a reproșa (ceva cuiva). A-și scoate ochii unul altuia = a se certa; a se bate; a-și imputa, a-și reproșa. ♦ Fig. A obține, a căpăta (cu greutate). 6. A izgoni, a alunga, a da pe cineva afară dintr-un anumit loc. ♦ A face să iasă în calea sau în întâmpinarea cuiva. ◊ Expr. A scoate (pe cineva) în lume = a conduce (pe cineva) la o petrecere, la un spectacol, a face (pe cineva) să cunoască societatea. 7. A îndepărta pe cineva dintr-o funcție, a da afară. ♦ A elimina dintr-o serie, dintr-o listă, dintr-un șir. ◊ Expr. A scoate din circuit = a) a face să nu mai funcționeze, întrerupând legăturile cu circuitul; b) a retrage din circulație. A scoate corecturile = a îndrepta greșelile indicate în corecturile unui text pregătit pentru tipar. 8. A face pe cineva să iasă dintr-o anumită stare, a schimba starea cuiva. ◊ Expr. A scoate (pe cineva) din viață (sau dintre cei vii) = a omorî (pe cineva). A nu mai scoate (pe cineva) din... = a nu mai înceta de a numi (pe cineva) cu un nume, cu o poreclă, cu un calificativ (injurios). A scoate (cuiva) peri albi = a pricinui (cuiva) mari necazuri, a sâcâi mereu (pe cineva). ♦ A convoca, a aduna; a mobiliza (pentru o acțiune). 9. A conduce pe călători într-un anumit loc; a duce până într-un loc. O potecă i-a scos din pădure. ◊ Expr. A o scoate la capăt = a termina ceva cu succes, a izbuti, a reuși. A scoate (pe cineva) la covrigi = a ruina sau a păgubi (pe cineva). 10. A scăpa, a salva, a ajuta (pe cineva) să iasă dintr-o situație grea. 11. A obține un produs din ceva; a extrage, a fabrica. 12. A dobândi, a câștiga, a obține. ◊ Expr. A-și scoate pâinea (sau, rar, mămăliga) = a-și câștiga existența, a dobândi cele necesare traiului. ♦ A lua înapoi, a recupera. 13. A lua, a ridica, a obține (un pachet, un act etc.) dintr-un anumit loc. 14. A face ca cineva să parvină, să obțină o situație mai bună; a promova. Meșterul l-a scos calfă. ◊ Expr. A scoate om din cineva = a face pe cineva să devină om cumsecade, de valoare. 15. A face o copie, o reproducere; a fotografia. 16. A tipări, a edita, a publica. A scos o carte. II. 1. A împinge înainte, făcând să iasă în afară, a lăsa să se vadă, a da la iveală. Scot capul pe geam. ◊ Expr. Fuge de-și scoate ochii = fuge foarte tare. ♦ A face să emane; a produce. ♦ A azvârli, a arunca, a trimite. 2. A rosti sunete, a pronunța cuvinte; a striga, a țipa. ♦ A formula, a spune, a zice. 3. A născoci, a scorni, a inventa. ♦ (Înv.) A institui. 4. (Despre păsări) A cloci ouăle și a face să iasă pui. 5. (Despre plante) A face să răsară, să crească, să se dezvolte. – Lat. *excotere (= excutere).

A SCOÁTE scot tranz. 1) A lua dintr-un spaţiu închis. ~ apă din fântână. ~ pâinea din cuptor. 2) (obiecte fixate, prinse, învelite etc.) A face să iasă afară (cu forţa), desprinzând din locul unde se află. ~ un dinte. ~ un cui. ♢ ~ cuiva sufletul a sâcâi întruna pe cineva. A-şi ~ sufletul a se epuiza, făcând un lucru. A-şi ~ ochii unul altuia a-şi imputa ceva reciproc. A-şi ~ ceva din cap a înceta de a se mai gândi la ceva. Ce intră în gura lupului nu se mai poate scoate se spune când un lucru a nimerit în mâinile unui hrăpăreţ de la care nu mai poate fi recăpătat. 3) A pune în văzul tuturor; a expune. ~ marfa. ♢ ~ la lumina zilei a face să fie cunoscut de toată lumea. ~ (pe cineva) în lume a introduce în societate (pe cineva). ~ la vânzare (sau la mezat, la licitaţie) a pune în vânzare (a vinde la licitaţie). ~ in evidenţă (sau în relief) a evidenţia; a reliefa. ~ la iveală (sau în vileag) a dezvălui; a divulga. 4) (obiecte de îmbrăcăminte, podoabe etc.) A da jos de pe sine. ~ paltonul. ~ inelul. ♢ ~ din jug (sau din ham) a) a dejuga (sau a deshăma); b) a elibera. 5) (persoane) A da afară dintr-o funcţie sau dintr-un post (ca fiind necorespunzător); a elibera; a concedia; a destitui. ~ dintr-un post. ~ din casă. ♢ ~ la pensie a pensiona. 6) A face să-şi schimbe starea. ~ din boală. ♢ ~ din sărite (sau din răbdări, din fire, din ţâţâni) a supăra foarte tare. ~ din minte (sau din minţi) a face să-şi piardă capacitatea de a judeca; a zăpăci. ~ (cuiva) peri albi a cauza (cuiva) necazuri, făcându-l să încărunţească. ~ din circuit a) a întrerupe legătura dintre un aparat sau o maşină electrică şi sursa de curent; b) a face să nu mai circule. ~ din circulaţie (sau din funcţie) a) a face să nu mai circule (sau să nu mai funcţioneze); b) a face să iasă din starea obişnuită. ~ pui a) a face să iasă pui din ouă; b) a face crăpături pe piele din cauza umezelii, frigului şi a murdăriei. 7) A orienta într-o anumită direcţie. ~ pe cineva la drum. ♢ ~ (pe cineva) la covrigi a ruina (pe cineva). A o ~ la capăt a termina cu bine. 8) A ajuta să evite (ceva rău). ~ de la înec. ♢ ~ (pe cineva) din încurcătură (sau din impas, din nevoie) a face să iasă dintr-o situaţie grea. ~ (pe cineva) din iarnă a ajuta (pe cineva) cu hrană şi adăpost ca să poată ieşi din iarnă. 9) (produse, materii etc.) A dobândi prin extracţie; a extrage. ~ cărbune. 10) A dobândi datorită unei exigenţe excesive; a stoarce; a smulge. ~ o datorie. ~ o mărturisire. 11) pop. A obţine din nou; a recupera; a recâştiga. 12) (despre publicaţii) A face să apară pe calea tiparului; a tipări; a edita; a publica. ~ o revistă. 13) A face să se audă. ~ un strigăt. ~ un oftat. ♢ ~ (cuiva) nume rău a face (cuiva) reputaţie proastă. 14) A face să apară pentru prima dată. ~ o lege nouă. 15) A face să nu mai figureze (undeva). ~ o marfă din vânzare. ~ o chestiune de pe ordinea de zi. 16) A face să iasă din interiorul său. ~ fum. ~ aburi. 17) (particule sau straturi străine supărătoare) A face să dispară, înlăturând. ~ petele. ~ praful. ~ murdăria. /<lat. excotere

vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)
vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)

Cuvântul "scot" are 4 litere: C O S T

Anagrame pentru scot:

cost scot stoc

Cuvinte (anagrame) formate adăugând o literă la scot:


A - costa scota stoca
E - coste scote
I - cosit ostic stoci stoic
N - scont
R - scrot storc trosc
Ă - costă scotă stocă

Cuvinte mai scurte formate din literele cuvântului scot:

cos osc soc cot toc os ost tos st

Vezi cuvinte care încep cu scot, cuvinte care se termină cu scot sau cuvinte care conțin scot

Cuvinte care conțin aceleași grupe de litere: sc co ot
Cuvinte care încep cu literele: sc sco
Cuvinte se termină cu literele: ot cot


Cuvântul anterior: scoseși
Cuvântul următor: scota

Cuvinte aleatoare:

cipici descripție hipotermal levata norocel pătlagina reuși sudamină tălpi vizir
0.002s