Definiții pentru sens

SENS, sensuri, s. n. 1. Înțeles (al unui cuvânt, al unei expresii, al unei forme sau al unei construcții gramaticale); semnificație. ♦ (În semiotică) Înțelesul unui semn. ♦ Conținut noțional sau logic. Îmi spui cuvinte fără sens. 2. Temei rațional; logică, rost, rațiune, noimă. Sensul vieții. ♦ Rost, scop, menire. ◊ Loc. adv. Fără sens = fără rost, la întâmplare. Într-un anumit sens = privind lucrurile într-un anumit mod, dintr-un anumit punct de vedere, sub un anumit raport. În sensul cuiva = potrivit vederilor, părerilor cuiva. 3. Direcție, orientare. ◊ Sens unic = sistem de circulație a vehiculelor într-o singură direcție pe arterele cu mare afluență, putându-se folosi toată lățimea părții carosabile. 4. (Mat., Fiz.) Fiecare dintre cele două posibilități de succesiune a elementelor unui ansamblu continuu ordonat cu o singură dimensiune. – Din fr. sens, lat. sensus.

SENS ~uri n. 1) Conţinut (noţional sau logic) interior; semnificaţie a unui lucru; înţeles. 2) lingv. Înţeles al unui cuvânt, al unei expresii, al unei forme sau al unei construcţii gramaticale. ♢ ~ lexical înţeles individual propriu fiecărui cuvânt. ~ gramatical înţeles categorial propriu unui cuvânt ca element al unei clase gramaticale de cuvinte. ~ propriu înţeles obişnuit al unui cuvânt sau al unei expresii, care redă în mod direct conţinutul celor exprimate; sens primar. ~ figurat înţeles deosebit de cel propriu apărut prin metaforizare; sens derivat. ~ literal înţeles exact, neinterpretat, al unui cuvânt sau al unei expresii. 3) Suport raţional; logică a gândirii. ♢ Cu dublu ~ care are două înţelesuri; echivoc; ambiguu. Într-un anumit ~ într-o anumită privinţă. Lipsit de ~ fără conţinut conceptual. 4) Bază raţională care justifică esenţa unui lucru sau realizarea unei acţiuni; rost. ~ul vieţii. N-are nici un ~. ♢ Fără ~ fără un scop determinat; într-o doară. 5) Destinaţie a unui lucru în funcţie de utilitatea lui; rost; noimă. 6) Direcţie spre care este orientată o mişcare. În ~ opus. În toate ~urile. ♢ ~ unic circulaţie a vehiculelor într-o singură direcţie. /<lat. sensus, fr. sens