Definiții pentru sortii
Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru sortii:
SOÁRTĂ, sorți, s. f. 1. (În concepțiile mistice) Forță supranaturală despre care se crede că hotărăște irevocabil, fatal, toate acțiunile și întâmplările din viața oamenilor; destin, fatalitate, noroc, scrisă, ursită. 2. Totalitatea evenimentelor (accidentale sau nu) care compun viața (sau o parte a vieții) unei ființe (umane); condiție de viață. ♦ Evoluție, desfășurare (a unei acțiuni); deznodământ. – Lat. sors, -tis.
SORȚ, sorți, s. m. (De obicei la pl.) Sistem de alegere, de desemnare, de repartiție prin aruncarea unor zaruri, prin tragerea unor bilete etc., care lasă să decidă întâmplarea, dând șanse egale tuturor participanților; zar sau bilet folosit la această operație. ◊ Expr. A trage la sorți = a) a hotărî, prin sorți, o împărțeală, un câștig etc.; a participa, ca parte interesată, la o alegere prin sorți; b) (În vechiul sistem de recrutare) a recruta pentru îndeplinirea serviciului militar prin sistemul sorților. A cădea (sau a ieși) la sorți = a fi ales sau desemnat prin sorți. A se alege sorții = a se ajunge la un rezultat, a se clarifica o situație. Sorți de izbândă = posibilități de reușită; șansă. – Refăcut din sorți (pl. lui soartă).
SORTÍ, sortesc, vb. IV. Tranz. (În superstiții) A hotărî, a determina soarta cuiva; a ursi, a meni, a predestina. – Din soartă.
SOÁRT//Ă sorţi f. 1) (în concepţii mistice) Forţă supranaturală despre care se crede că determina desfăşurarea evenimentelor; ursită; fatalitate; destin. ~ vitregă. ~ crudă. 2) Concurs de împrejurări inevitabile. ♢ În voia ~ei la întâmplare. 3) Rezultat final al unei acţiuni; deznodământ. [G.-D. sorţii] /<lat. sors,~tis
A SORT//Í ~ésc tranz. (în superstiţii şi în creaţia folclorică) A hotărî dinainte, prestabilind mersul lucrurilor; a soroci; a ursi; a hărăzi; a predestina; a meni. /Din soartă
SORŢ ~i m. mai ales la pl. Mod de alegere, realizat prin aruncarea zarurilor, prin tragerea unor bilete etc. astfel, încât rolul decisiv revine întâmplării. ♢ A trage la ~i a hotărî ceva prin sorţi. (A avea) ~i de izbândă (a avea) posibilităţi de reuşită. /Din sorţi pl. de la soartă
vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)SORȚ, sorți, s. m. (De obicei la pl.) Sistem de alegere, de desemnare, de repartiție prin aruncarea unor zaruri, prin tragerea unor bilete etc., care lasă să decidă întâmplarea, dând șanse egale tuturor participanților; zar sau bilet folosit la această operație. ◊ Expr. A trage la sorți = a) a hotărî, prin sorți, o împărțeală, un câștig etc.; a participa, ca parte interesată, la o alegere prin sorți; b) (În vechiul sistem de recrutare) a recruta pentru îndeplinirea serviciului militar prin sistemul sorților. A cădea (sau a ieși) la sorți = a fi ales sau desemnat prin sorți. A se alege sorții = a se ajunge la un rezultat, a se clarifica o situație. Sorți de izbândă = posibilități de reușită; șansă. – Refăcut din sorți (pl. lui soartă).
SORTÍ, sortesc, vb. IV. Tranz. (În superstiții) A hotărî, a determina soarta cuiva; a ursi, a meni, a predestina. – Din soartă.
SOÁRT//Ă sorţi f. 1) (în concepţii mistice) Forţă supranaturală despre care se crede că determina desfăşurarea evenimentelor; ursită; fatalitate; destin. ~ vitregă. ~ crudă. 2) Concurs de împrejurări inevitabile. ♢ În voia ~ei la întâmplare. 3) Rezultat final al unei acţiuni; deznodământ. [G.-D. sorţii] /<lat. sors,~tis
A SORT//Í ~ésc tranz. (în superstiţii şi în creaţia folclorică) A hotărî dinainte, prestabilind mersul lucrurilor; a soroci; a ursi; a hărăzi; a predestina; a meni. /Din soartă
SORŢ ~i m. mai ales la pl. Mod de alegere, realizat prin aruncarea zarurilor, prin tragerea unor bilete etc. astfel, încât rolul decisiv revine întâmplării. ♢ A trage la ~i a hotărî ceva prin sorţi. (A avea) ~i de izbândă (a avea) posibilităţi de reuşită. /Din sorţi pl. de la soartă
Cuvântul "sortii" are 6 litere: I I O R S T
Anagrame pentru sortii:
Cuvinte (anagrame) formate adăugând o literă la sortii:
A - istoria
C - istoric storcii
E - istorie
G - strigoi
I - istorii
L - silitor
M - mirosit
N - ironist onirist trosnii
O - ostoiri
P - piritos prostii stropii
R - rostiri sortiri
U - rostuii suitori
V - viorist
Ș - rostiși sortiși
Ț - rostiți sortiți
Cuvinte mai scurte formate din literele cuvântului sortii:
ii
oii
orii
roii
irosi
sorii
rotii
osii
soii
ostii
iris
strii
irit
oi
ori
roi
sori
istor
ritos
rosti
sorit
sorti
stroi
roit
roti
trio
soi
soit
iot
tio
toi
ir
sir
tirs
rit
tir
si
ist
sit
or
ros
sor
rost
sort
stor
tors
ort
tor
os
ost
tos
st
Vezi cuvinte care încep cu sortii, cuvinte care se termină cu sortii sau cuvinte care conțin sortii