Definiții pentru sortul
Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru sortul:
ȘORȚ, șorțuri, s. n. 1. Obiect de îmbrăcăminte pe care îl poartă dinainte, peste haine, femeile, muncitorii etc. în timpul lucrului, pentru a-și proteja îmbrăcămintea. 2. Obiect de îmbrăcăminte (cu mâneci) care face parte din uniforma școlarilor și care se poartă peste haine. 3. (În portul popular femeiesc) Țesătură dreptunghiulară din lână sau din bumbac, de obicei împodobită cu broderii, care se poartă peste fustă. – Din germ. Schurz.
ȘORT, șorturi, s. n. Obiect de îmbrăcăminte (sportivă sau de plajă) în formă de pantaloni scurți. – Din fr., engl. short.
SORȚ, sorți, s. m. (De obicei la pl.) Sistem de alegere, de desemnare, de repartiție prin aruncarea unor zaruri, prin tragerea unor bilete etc., care lasă să decidă întâmplarea, dând șanse egale tuturor participanților; zar sau bilet folosit la această operație. ◊ Expr. A trage la sorți = a) a hotărî, prin sorți, o împărțeală, un câștig etc.; a participa, ca parte interesată, la o alegere prin sorți; b) (În vechiul sistem de recrutare) a recruta pentru îndeplinirea serviciului militar prin sistemul sorților. A cădea (sau a ieși) la sorți = a fi ales sau desemnat prin sorți. A se alege sorții = a se ajunge la un rezultat, a se clarifica o situație. Sorți de izbândă = posibilități de reușită; șansă. – Refăcut din sorți (pl. lui soartă).
SORT, sorturi, s. n. Obiect, produs sau grup de obiecte ori de produse care aparțin ca varietăți unei categorii mai mari; fel, gen, varietate, categorie, calitate (de mărfuri, de produse). – Din fr. sorte.
SORT ~uri n. 1) Categorie de produse sau de mărfuri; calitate. 2) pop. Soi de plante; specie. ~uri de viţă de vie. /<fr. sorte
SORŢ ~i m. mai ales la pl. Mod de alegere, realizat prin aruncarea zarurilor, prin tragerea unor bilete etc. astfel, încât rolul decisiv revine întâmplării. ♢ A trage la ~i a hotărî ceva prin sorţi. (A avea) ~i de izbândă (a avea) posibilităţi de reuşită. /Din sorţi pl. de la soartă
Şort ~uri n. mai ales la pl. Obiect de îmbrăcăminte în formă de pantaloni scurţi, folosit pentru plajă sau sport. /<fr., engl. short
ŞORŢ ~uri n. 1) Obiect de îmbrăcăminte care se poartă dinainte, peste haine, pentru a le proteja în timpul lucrului. 2) (în portul popular femeiesc) Piesă dintr-o ţesătură dreptunghiulară, de obicei împodobită cu broderii şi purtată peste fustă. /<germ. Schurz
vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)ȘORT, șorturi, s. n. Obiect de îmbrăcăminte (sportivă sau de plajă) în formă de pantaloni scurți. – Din fr., engl. short.
SORȚ, sorți, s. m. (De obicei la pl.) Sistem de alegere, de desemnare, de repartiție prin aruncarea unor zaruri, prin tragerea unor bilete etc., care lasă să decidă întâmplarea, dând șanse egale tuturor participanților; zar sau bilet folosit la această operație. ◊ Expr. A trage la sorți = a) a hotărî, prin sorți, o împărțeală, un câștig etc.; a participa, ca parte interesată, la o alegere prin sorți; b) (În vechiul sistem de recrutare) a recruta pentru îndeplinirea serviciului militar prin sistemul sorților. A cădea (sau a ieși) la sorți = a fi ales sau desemnat prin sorți. A se alege sorții = a se ajunge la un rezultat, a se clarifica o situație. Sorți de izbândă = posibilități de reușită; șansă. – Refăcut din sorți (pl. lui soartă).
SORT, sorturi, s. n. Obiect, produs sau grup de obiecte ori de produse care aparțin ca varietăți unei categorii mai mari; fel, gen, varietate, categorie, calitate (de mărfuri, de produse). – Din fr. sorte.
SORT ~uri n. 1) Categorie de produse sau de mărfuri; calitate. 2) pop. Soi de plante; specie. ~uri de viţă de vie. /<fr. sorte
SORŢ ~i m. mai ales la pl. Mod de alegere, realizat prin aruncarea zarurilor, prin tragerea unor bilete etc. astfel, încât rolul decisiv revine întâmplării. ♢ A trage la ~i a hotărî ceva prin sorţi. (A avea) ~i de izbândă (a avea) posibilităţi de reuşită. /Din sorţi pl. de la soartă
Şort ~uri n. mai ales la pl. Obiect de îmbrăcăminte în formă de pantaloni scurţi, folosit pentru plajă sau sport. /<fr., engl. short
ŞORŢ ~uri n. 1) Obiect de îmbrăcăminte care se poartă dinainte, peste haine, pentru a le proteja în timpul lucrului. 2) (în portul popular femeiesc) Piesă dintr-o ţesătură dreptunghiulară, de obicei împodobită cu broderii şi purtată peste fustă. /<germ. Schurz
Cuvântul "sortul" are 6 litere: L O R S T U
Anagrame pentru sortul:
Cuvinte (anagrame) formate adăugând o literă la sortul:
A - artosul
C - scrotul
E - sutelor
H - horstul strohul
I - soritul stoluri stroiul
P - prostul sportul stropul
R - rostrul
S - storsul
U - trusoul tusorul
Cuvinte mai scurte formate din literele cuvântului sortul:
lor
rol
sorul
lotru
ortul
torul
sol
stol
lotus
lutos
ostul
osul
lot
oul
slut
sul
lut
tul
or
ros
sor
rost
sort
stor
tors
tusor
ort
tor
os
ost
tos
ou
rus
sur
urs
rut
tur
st
tu
ut
Vezi cuvinte care încep cu sortul, cuvinte care se termină cu sortul sau cuvinte care conțin sortul