Definiții pentru tonic
Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru tonic:
TÓNIC, -Ă, tonici, -ce, adj., subst. 1. Adj. (Despre vocale sau silabe) Care poartă accentul, pe care cade accentul. ◊ Accent tonic = accentul muzical al vocalelor și al silabelor; p. ext. accentul expirator sau de intensitate. 2. S. f. (Muz.) Treapta întâi a modurilor major sau minor. ♦ Acord construit pe treapta întâi a modului major sau minor. 3. Adj., s. n. (Substanță, medicament) care are proprietatea de a fortifica un organism; întăritor, fortifiant. – Din fr. tonique, it. tonico.
TÓNI//C ~că (~ci, ~ce) 1) (despre vocale sau silabe) Care poartă accent; cu accent; accentuat. ♢ Accent ~ accent muzical cu care se rostesc vocalele şi silabele. 2) med. (despre substanţe, medicamente) Care întăreşte organismul; cu proprietăţi de întărire a organismului; întăritor; fortifiant; reconfortant; tonifiant. Vin ~. /<fr. tonique
vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)TÓNI//C ~că (~ci, ~ce) 1) (despre vocale sau silabe) Care poartă accent; cu accent; accentuat. ♢ Accent ~ accent muzical cu care se rostesc vocalele şi silabele. 2) med. (despre substanţe, medicamente) Care întăreşte organismul; cu proprietăţi de întărire a organismului; întăritor; fortifiant; reconfortant; tonifiant. Vin ~. /<fr. tonique
Cuvântul "tonic" are 5 litere: C I N O T
Anagrame pentru tonic:
Cuvinte (anagrame) formate adăugând o literă la tonic:
A - aconit atonic cation contai octani tonica
D - cotind dicton tocind
E - incote noetic ontice tonice
H - chiton htonic
I - ontici oticni tonici
M - mocnit
P - pocnit pontic
S - sotnic tocsin
Ă - ontică tocăni tonică
Cuvinte mai scurte formate din literele cuvântului tonic:
ci
ic
cin
inc
coi
ioc
ciot
coit
coti
otic
toci
cit
tic
con
cont
cot
toc
in
ni
ion
noi
toni
nit
oi
iot
tio
toi
no
ton
Vezi cuvinte care încep cu tonic, cuvinte care se termină cu tonic sau cuvinte care conțin tonic