Definiții pentru uz
Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru uz:
UZ, uzuri, s. n. 1. Faptul sau posibilitatea de a folosi ceva; întrebuințare, folosire; folosință. ◊ Loc. vb. A face uz de... = a (se) folosi de... ◊ Expr. Scos (sau ieșit) din uz = care nu (se) mai folosește. 2. Spec. (Jur.) Dreptul de a se folosi de un lucru care este proprietatea altuia. 3. Uzanță, obicei. 4. (Înv.) Comportare, manieră. – Din lat. usus, it. uso.
UZ, úzuri, s.n. 5. (Lingv.) Modalitate, consfinţită prin tradiţie, de folosire curentă a unităţilor de limbă în vorbire.
UZ ~uri n. 1) Aplicare în practică (pentru satisfacerea unor necesităţi); întrebuinţare; folosire. ♢ Scos (sau ieşit) din ~ care nu mai poate fi folosit. A face ~ a folosi. 2) v. UZANŢĂ. 3) lingv. Modalitate, consfinţită prin tradiţie, de folosire curentă a unităţilor de limbă în vorbire. 4) jur. Drept real care permite unei persoane de a se folosi de un lucru care aparţine altei persoane. /<lat. usus, it. uso
vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)UZ, úzuri, s.n. 5. (Lingv.) Modalitate, consfinţită prin tradiţie, de folosire curentă a unităţilor de limbă în vorbire.
UZ ~uri n. 1) Aplicare în practică (pentru satisfacerea unor necesităţi); întrebuinţare; folosire. ♢ Scos (sau ieşit) din ~ care nu mai poate fi folosit. A face ~ a folosi. 2) v. UZANŢĂ. 3) lingv. Modalitate, consfinţită prin tradiţie, de folosire curentă a unităţilor de limbă în vorbire. 4) jur. Drept real care permite unei persoane de a se folosi de un lucru care aparţine altei persoane. /<lat. usus, it. uso
Cuvântul "uz" are 2 litere: U Z
Nu au fost găsite anagrame pentru uzCuvinte (anagrame) formate adăugând o literă la uz:
Vezi cuvinte care încep cu uz, cuvinte care se termină cu uz sau cuvinte care conțin uz