Definiții pentru vânzătorului
Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru vânzătorului:
VÂNZĂTÓR, -OÁRE, vânzători, -oare, s. m. și f. 1. Persoană fizică sau juridică care vinde ceva (ocazional sau permanent). ♦ Spec. Persoană care este angajată într-un magazin pentru a efectua vânzarea mărfurilor și pentru a servi clientela. ◊ Expr. (Ir.) Vânzător de piei de cloșcă = negustor fără marfă și fără capital. ♦ (Adjectival) Care este de vânzare, destinat vânzării, de vândut. ◊ Loc. vb. A face (un bun imobil) vânzător = a pune în vânzare, a vinde. 2. Fig. (Adesea adjectival) Trădător, înșelător. – Vinde + suf. -ător.
VâNZĂT//ÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) Care se vinde; bun de vânzare. Marfă ~oare. /a vinde + suf. ~ător
VâNZĂT//ÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre) m. şi f. 1) Persoană specializată în vinderea mărfurilor (într-un magazin). ♢ ~ de piei de cloşcă negustor fără marfă şi fără mijloace băneşti. 2) şi adverbial Persoană care săvârşeşte un act de trădare (în scopuri meschine); trădător. ~ de ţară. /a vinde + suf. ~ător
vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)VâNZĂT//ÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) Care se vinde; bun de vânzare. Marfă ~oare. /a vinde + suf. ~ător
VâNZĂT//ÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre) m. şi f. 1) Persoană specializată în vinderea mărfurilor (într-un magazin). ♢ ~ de piei de cloşcă negustor fără marfă şi fără mijloace băneşti. 2) şi adverbial Persoană care săvârşeşte un act de trădare (în scopuri meschine); trădător. ~ de ţară. /a vinde + suf. ~ător
Cuvântul "vânzătorului" are 12 litere: I L N O R T U U V Z Â Ă
Nu au fost găsite anagrame pentru vânzătoruluiVezi cuvinte care încep cu vânzătorului, cuvinte care se termină cu vânzătorului sau cuvinte care conțin vânzătorului