Definiții pentru vindecare
Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru vindecare:
VINDECÁRE, vindecări, s. f. Acțiunea de a (se) vindeca și rezultatul ei; însănătoșire. ◊ Loc. adj. Fără vindecare = incurabil. – V. vindeca.
VINDECÁ, víndec, vb. I. 1. Refl. și tranz. A scăpa sau a face pe cineva să scape de o boală, a (se) face sănătos; a (se) însănătoși, a (se) tămădui, a (se) lecui. ♦ Refl. Spec. (Despre răni, tăieturi etc.) A se închide, a se cicatriza. 2. Tranz. Fig. A face să dispară, să înceteze o suferință morală, o supărare, un dor etc. – Lat. vindicare.
A VINDECÁ víndec tranz. A face să se vindece. /<lat. vindicare
A SE VINDECÁ mă víndec intranz. 1) A reveni la starea normală (după o boală); a deveni sănătos; a se însănătoşi; a se îndrepta; a se lecui. 2) (despre răni, leziuni) A dispărea în urma unui tratament; a se lecui. /<lat. vindicare
vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)VINDECÁ, víndec, vb. I. 1. Refl. și tranz. A scăpa sau a face pe cineva să scape de o boală, a (se) face sănătos; a (se) însănătoși, a (se) tămădui, a (se) lecui. ♦ Refl. Spec. (Despre răni, tăieturi etc.) A se închide, a se cicatriza. 2. Tranz. Fig. A face să dispară, să înceteze o suferință morală, o supărare, un dor etc. – Lat. vindicare.
A VINDECÁ víndec tranz. A face să se vindece. /<lat. vindicare
A SE VINDECÁ mă víndec intranz. 1) A reveni la starea normală (după o boală); a deveni sănătos; a se însănătoşi; a se îndrepta; a se lecui. 2) (despre răni, leziuni) A dispărea în urma unui tratament; a se lecui. /<lat. vindicare
Cuvântul "vindecare" are 9 litere: A C D E E I N R V
Anagrame pentru vindecare:
Cuvinte (anagrame) formate adăugând o literă la vindecare:
A - inadecvare vindecarea
I - revendicai vredniceai
M - revendicam vredniceam
T - revendicat
U - revendicau vredniceau
Vezi cuvinte care încep cu vindecare, cuvinte care se termină cu vindecare sau cuvinte care conțin vindecare