Definiții pentru spulbere
Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru spulbere:
SPÚLBER, spulbere, s. n. Spulberare; ninsoare spulberată; vânt puternic. ♦ Fig. Nimicire, prăpăd. – Din spulbera (derivat regresiv).
SPULBERÁ, spúlber, vb. I. Tranz. și refl. 1. A (se) ridica în vârtej și a (se) duce departe (împrăștiindu-se); a (se) risipi, a (se) împrăștia. 2. Fig. A (se) nimici, a (se) distruge. – Lat. *expulverare.
SPÚLBER ~e n. Vânt puternic însoţit de ninsoare; viscol; vijelie; vifor. /v. a spulbera
A SPULBERÁ spúlber 1. intranz. A fi spulber; a viscoli. 2. tranz. 1) (zăpadă, frunze etc.) A roti în vârtej, împrăştiind. 2) A face să se spulbere. /<lat. expulverare
A SE SPULBERÁ pers. 3 se spúlberă intranz. 1) A se împrăştia treptat, răspândindu-se; a se destrăma; a se risipi. 2) fig. (despre vise, iluzii, idealuri) A înceta să mai existe; a se risipi; a demitiza. /<lat. expulverare
vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)SPULBERÁ, spúlber, vb. I. Tranz. și refl. 1. A (se) ridica în vârtej și a (se) duce departe (împrăștiindu-se); a (se) risipi, a (se) împrăștia. 2. Fig. A (se) nimici, a (se) distruge. – Lat. *expulverare.
SPÚLBER ~e n. Vânt puternic însoţit de ninsoare; viscol; vijelie; vifor. /v. a spulbera
A SPULBERÁ spúlber 1. intranz. A fi spulber; a viscoli. 2. tranz. 1) (zăpadă, frunze etc.) A roti în vârtej, împrăştiind. 2) A face să se spulbere. /<lat. expulverare
A SE SPULBERÁ pers. 3 se spúlberă intranz. 1) A se împrăştia treptat, răspândindu-se; a se destrăma; a se risipi. 2) fig. (despre vise, iluzii, idealuri) A înceta să mai existe; a se risipi; a demitiza. /<lat. expulverare
Cuvântul "spulbere" are 8 litere: B E E L P R S U
Nu au fost găsite anagrame pentru spulbereVezi cuvinte care încep cu spulbere, cuvinte care se termină cu spulbere sau cuvinte care conțin spulbere