Definiții pentru lovit

LOVÍ, lovesc, vb. IV. 1. Tranz., intranz. și refl. A (se) atinge cu putere, a (se) izbi. ♦ Tranz. A bate. ♦ Tranz. Fig. A aduce prejudicii, pagube; a atinge, a leza. 2. Tranz. și refl. A (se) atinge (fără violență). 3. Refl. A da peste o piedică, a se împiedica, a se izbi de... ◊ Expr. A se lovi cu capul de pragul de sus = a dobândi experiență în urma unor întâmplări nefericite. 4. Tranz. A izbi drept în țintă cu un proiectil, cu o săgeată etc. 5. Refl. recipr. (Înv.; despre țări, terenuri etc.) A se învecina. 6. Tranz. (Despre stări fiziologice, boli etc.) A veni brusc asupra cuiva, a cuprinde, a apuca, a copleși. 7. Refl. recipr. (Înv.) A se asemăna, a se potrivi. ◊ Expr. A se lovi ca nuca-n perete = a nu se potrivi deloc. 8. Tranz. (Înv.) A ataca. ♦ Refl. recipr. A se lupta. – Din sl. loviti „a vâna, a prinde, a pescui”.

A LOV//Í ~ésc 1. tranz. 1) A atinge cu putere. 2) A atinge în mod violent (şi repetat), producând durere (cu mâna sau cu un obiect). 3) A atinge din întâmplare (fără violenţă). 4) fig. A face să suporte o durere fizică sau morală. 5) fig. (despre stări fiziologice şi psihice, boli, necazuri etc.) A cuprinde pe neaşteptate, aducând prejudicii. 6) (mai ales despre surse de lumină) A atinge brusc, provocând neplăcere. Lumina m-a ~it în ochi. 7) A face să se lovească. 2. intranz. A bate cu putere, producând un zgomot (puternic). ~ cu pumnul în masă. /<sl. loviti

A SE LOV//Í mă ~ésc intranz. 1) A intra în contact violent (unul cu altul). 2) A se atinge din întâmplare (unul cu altul). 3) A-şi produce dureri fizice, leziuni prin atingere bruscă şi violentă (cu ceva sau de ceva). 4) fig. A întâmpina un obstacol, mai ales de ordin moral. 5) pop. A se îmbina în mod armonios (unul cu altul). ♢ ~ ca nuca de perete a fi foarte diferit; a nu se potrivi. 6) înv. (despre terenuri, ţări) A avea hotare comune; a fi limitrof; a se învecina; a se mărgini. /<sl. loviti