Definiții pentru pivotului

PIVÓT, (1, 2, 3) pivoturi, s. n., (4) pivoți, s. m. 1. S. n. (Tehn.) Fus de formă cilindrică, tronconică, conică etc., care se rotește ori alunecă într-un lagăr la care sarcina acționează în direcția axului. 2. S. n. Rădăcină principală, verticală, îngroșată a unor plante ca morcovul, sfecla etc. 3. S. n. Fig. Element, punct de sprijin esențial care asigură desfășurarea unei activități sau a unui proces. 4. S. m. Spec. (Mil.) Militarul în raport cu care se execută mișcarea unei formații. ♦ (Sport) Jucător cu atribuții bine precizate, care acționează ca vârf de atac, la unele jocuri cu mingea. – Din fr. pivot.

PIVÓT1 ~uri n. 1) tehn. Piesă metalică, rotunjită la un capăt, care ajută la susţinerea şi rotirea unui corp. 2) (la jocul de baschet) Piruetă executată de jucător într-un picior, pentru a se întoarce cu spatele la adversar. 3) fig. Punct principal de sprijin. 4) bot. Rădăcină neramificată în formă de fus la unele plante (la sfeclă, morcov etc.). /<fr. pivot

PIVÓ//T2 ~ţi m. sport (mai ales la baschet şi la handbal) Jucător care acţionează ca vârf de atac. /<fr. pivot