Definiții pentru uri
Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru uri:
ÚRĂ1, (rar) uri, s. f. Sentiment puternic, nestăpânit, de dușmănie față de cineva sau de ceva. – Din urî (derivat regresiv).
ÚRĂ2, uri, s. f. Plantă erbacee cu frunze lanceolate, cu flori roșii-purpurii, mai rar albe, dispuse într-un spic la vârful tulpinii (Gymnadenia conopea). – Et. nec. Cf. ură1.
URÎ, urăsc, vb. IV. 1. Tranz. A avea un puternic sentiment de antipatie, de dușmănie împotriva cuiva sau a ceva; a nu putea suferi pe cineva sau ceva. 2. Refl. impers. (Construit cu dativul) A se plictisi, a se sătura de ceva sau de cineva. ◊ Expr. A i se urî cu viața = a nu mai dori să trăiască. – Lat. *horrire (= horrere, horrescere).
ÚRĂ uri f. 1) Sentiment puternic de antipatie profundă (faţă de cineva sau de ceva). ♢ ~ de moarte aversiune foarte mare. 2) Atitudine duşmănoasă; ostilitate; vrajbă. [G.-D. urii] /v. a (se) urî
A URÎ́ urăsc tranz. (persoane, stări de lucruri etc.) A trata cu ură; a nu putea suferi (din aversiune sau din duşmănie). ♢ ~ de moarte a duşmăni cumplit. /<lat. horrire
A SE URÎ́ mă urăsc intranz. 1) A se afla în relaţii de duşmănie (cu cineva). 2) (construit cu dativul) A se plictisi foarte tare. ♢ A i ~ cu viaţa a nu mai dori să trăiască. /<lat. horrire
vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)ÚRĂ2, uri, s. f. Plantă erbacee cu frunze lanceolate, cu flori roșii-purpurii, mai rar albe, dispuse într-un spic la vârful tulpinii (Gymnadenia conopea). – Et. nec. Cf. ură1.
URÎ, urăsc, vb. IV. 1. Tranz. A avea un puternic sentiment de antipatie, de dușmănie împotriva cuiva sau a ceva; a nu putea suferi pe cineva sau ceva. 2. Refl. impers. (Construit cu dativul) A se plictisi, a se sătura de ceva sau de cineva. ◊ Expr. A i se urî cu viața = a nu mai dori să trăiască. – Lat. *horrire (= horrere, horrescere).
ÚRĂ uri f. 1) Sentiment puternic de antipatie profundă (faţă de cineva sau de ceva). ♢ ~ de moarte aversiune foarte mare. 2) Atitudine duşmănoasă; ostilitate; vrajbă. [G.-D. urii] /v. a (se) urî
A URÎ́ urăsc tranz. (persoane, stări de lucruri etc.) A trata cu ură; a nu putea suferi (din aversiune sau din duşmănie). ♢ ~ de moarte a duşmăni cumplit. /<lat. horrire
A SE URÎ́ mă urăsc intranz. 1) A se afla în relaţii de duşmănie (cu cineva). 2) (construit cu dativul) A se plictisi foarte tare. ♢ A i ~ cu viaţa a nu mai dori să trăiască. /<lat. horrire
Cuvântul "uri" are 3 litere: I R U
Nu au fost găsite anagrame pentru uriCuvinte (anagrame) formate adăugând o literă la uri:
A - auri urai
B - buri
C - ciur urci uric
D - duri rudi
F - furi
G - grui guri rugi
I - urii
J - juri
L - irul liur urli
M - muri urmi
N - nuri ruin urni
P - irup puri rupi
S - suri ursi
V - vrui
Z - urzi
 - urâi
Ș - ruși urși șuri
Cuvinte mai scurte formate din literele cuvântului uri:
Vezi cuvinte care încep cu uri, cuvinte care se termină cu uri sau cuvinte care conțin uri
Cuvinte care încep cu literele: ur
Cuvinte se termină cu literele: ri